Martie era a noastră …

Mi-e atat de dor de tine ca simt gheare negre si noduroase cum imi scot maruntaiele incet , lasand loc unei dureri teribile care-mi taie respiratia .

In fiecare zi vreau sa te sun sa-ti spun ce fac si cum sunt , in fiecare zi de cand a inceput luna Martie ma gandesc cum ar fi fost sa fiu stresata ca nu am masina de la aeroport catre tine si petrecerea ta , ma gandesc ce cadou ti-ai fi dorit si cum sa-l impachetez , ma gandesc cum mi-as fi bucurat sufletul cu zambetul tau atunci cand ma vezi .

In schimb simt in fiecare seara ca nu pot sa respir si ca nu am sa mai vad zile bune si ca oriunde as fi , deasupra mea are sa domneasca un nor negru care nu o sa ma lase sa-mi uit durerea si neputinta nici macar o secunda . Mi-este atat de dor de tine ca simt ca se desprinde viata de mine , ma dor ochii , mi-i sufletul umplut cu o tristete surda care vorbeste atunci cand nu pot sa respir , atunci cand lacrimile imi iau si ultima dâră de aer . Cuvintele nu pot sa descrie nici macar un sfert din durerea mea .

Nu există suflare de om care ar putea să-mi înțeleagă durerea și dragostea față de tine , dorul de mă mistuie pe dinăuntru , nimeni pe pamant n-are să înțeleagă dragostea ce ți-am purtat-o și durerea de mi-ai lăsat-o . Zilele-s un cerc nenorocit în care mă învârt , nu-mi găsesc liniștea , am întrebări , îmi vine să plâng ori de câte ori mă gândesc că nu mai pot să-ți aud glasul . Regret că am șters arhiva noastră cu mesaje pe Whatsapp , credeam că dacă o șterg am să-mi amintesc de tine mai rar iar ghearele de-mi sfâșie stomacul ori de câte ori mă gândesc la tine , vor dispărea . M-am înșelat , m-am înșelat teribil . Ghearele-s tot acolo , lacrimile sunt tot în ochii mei și mor de dorul vocii tale .

Știu că a trecut un an și jumătate  , mizerabil an , un an de coșmar , un gunoi de an , un an în care am crezut că dacă mă voi îngropa în muncă , voi diminua durerea pierderii tale și-a lui tăticu . Durerea mea crește . Durerea mea e ca o buruiană ce nu poate fi stârpită .

Luna Martie era a noastră , a ta și a mea , prima dată te sunam eu să-ți spun ”La multi ani” apoi mă sunai tu . Și câte ne mai uram , și ce frumos ne vorbeam iar acum luna Martie e doar a mea , și o urăsc , urasc că m-ai lăsat și mă urăsc că n-am putere și sânge-n mine să trec peste durerea asta atât de grea .

Luna Martie nu va mai fi niciodată ce a fost , eu n-am să mai fiu niciodată ce am fost .

Te iubesc pentru totdeauna , n-am sa te uit niciodata si niciodata n-am sa ma impac cu gandul ca trebuie sa vorbesc despre tine la trecut . In inima mea vei fi mereu prezenta , zi de zi . Te plang cu aceeasi foame cu care te-am plans pana acum .

Te iubesc enorm , te ador si inca te astept macar o data in visul meu. Mi-e dor de tine mamaruta mea frumoasa

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s