Dialog – 30 de minute ….

” Ma gandisem sa te surprind intr-un fel , unul intr-un fel sau altul obisnuit si totusi intr-un mod frumos . Abia asteptam sa intri pe usa aceea , eram nervoasa , stresata , aveam emotii ca si cum n-am fi locuit impreuna .  M-am imbracat , mi-am desfacut parul , l-am lasat sa cada , am ales rosu pentru buze si cirese pentru mirosul pielii . Ce-o fi fost in capul meu , m-am imbracat ca sa pot gati . Parca nu mai stiam locul lucrurilor in bucatarie , era spatioasa si eu nu mai gaseam nimic , defapt nici nu stiu ce cautam . Mancarea era aproape gatita si te-am sunat , vroiam sa vad pe unde esti , cand vi . Eram fericita .

– Alo !

– Unde esti ? La cat ajungi ? Surpriza e aproape terminata .

– Ma bucur iubire , inca 30 de minute si ajung . Abia astept sa te vad . Te pup .

Scurt . Am aranjat masa , am aprins lumanarile , am cautat paharele , vinul , totul era perfect asezat la locul sau . Au trecut 30 de minute , alea 30 in care trebuia sa fi aici . Au trecut : 40 , 50 , 60 , 90 , 120 de minute si nimic . In cele din urma , am aruncat mancarea din farfuria mea si mi-am pus un pahar de vin rosu . Am fumat pentru fiecare 10 minute de-ale tale intarziate cate o tigara . Pica sange rosu ca focul din mana mea , cedasem nervos iar paharul l-am strans pana ce mi s-a spart in mana . Nu simteam durere , curgea tristete si durere in loc de sange . M-ai dezamagit . Am lasat pianul sa cante , cu fiecare partitura mi se mai rupea o bucatica din suflet , fiecare nota insemna inca o lacrima pe care am pierdut-o , din cauza ta . Pentru ca eu n-ar fi trebuit sa plang , n-ar fi trebuit sa sufar , n-ar fi trebuit sa te astept cum te-am asteptat , sa te iubesc cum te iubesc si sa am incredere in tine . M-au imbatat durerea si vinul , luna intra nepasatoare pe fereastra mea imensa , era o liniste de cimitir in apartamentul nostru , nu se auzea galagie de afara si catelusa mea dormea dus , numai eu plangeam   . Stiam ca iar te-ai imbatat si ca ai ramas cu prietenii tai , ca din nou ai dat mai mult pe ei decat pe mine , au meritat ei atentia ta , ei au fost mai importanti , ei iti ofereau dragoste . Ce-ti ofeream eu era nimic , prostii nu ? Am auzit cheia invartindu-se in usa , stiam ca ai venit , ma prefaceam ca dorm desi lacrimile ma napadeau si imi sufocau fata . Ai intrat incet , n-ai vrut sa te aud , dar eu nu te aud , eu te simt . Ai privit paharul tau cu vin de pe masa si platoul cu mancare , ai gasit si sangele de pe masa si scaun si cioburile de pe jos . Ai fugit repede sa ma trezesti , sa vezi daca sunt bine .

– Sa nu ma atingi , ca nu mai raspund de faptele mele ! Sa fie clar !

– Vroiam sa vad ce ai patit , daca esti ranita ?! Ce-ai facut ?

– N-am facut nimic , te rog pleaca , dormi pe canapea .

– Imi pare rau ca n-am ajuns , am incercat . Sti ca vroiam sa ajung .

– Nu te mai cred , lasa ferestrele larg deschise si pleaca de langa mine . Pot sa fiu si singura , tu nu-mi dai aer , tu mi-l iei .

– Te iubesc. Sa nu uiti asta .

– Ma faci tu sa uit , e atat de simplu . Pleaca de langa mine , merg la munca dimineata .

M-am trezit si senzatia de durere de aseara , nu trecuse , era prezenta acolo . Ma rodea , simteam nevoia sa-l vad ca sufera , simteam nevoia sa-mi strig oful , sa-mi strig tristetea , sa cer socoteala cuiva pentru lacrimile mele . N-avea rost , el manca , se pregatea sa plece din nou la munca . Nu reuseam sa scot un cuvant din gura . Mi-am luat geanta , laptopul si cafeaua , o facuse el , desigur . Am coborat jos , vroiam sa-mi deschid masina . N-aveam cheile . Am urcat din nou sus , le-am luat si am coborat din nou la masina . Cand am bagat cheia in contact , masina nu pornise . Cedasem nervos , am plans , am injurat , am blestemat si a venit . M-a scos din masina dar nu stia sa ma linisteasca , m-a strans in brate . Nu s-a vorbit deloc in acest timp , cuvintele erau imposibil de scos , nu erau necesare . M-a dus el la munca dar n-am reusit sa-i spun cat il iubesc , poate au reusit ochii mei . ”

Anunțuri

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. oani spune:

    zuzo…tu chiar ai trait asta? imi pare asa rau pentru tine…in viata poti sa pierzi orice dar ai grija sa nu pierzi speranta si buletinul…fara ele esti un nimeni! o sa intalnesti un baiat care sa te aprecieze si sa-ti arate constant ca exista cineva caruia ii pasa de tine si de ceea ce simti si va face orice sa fi fericita.

  2. Roxana spune:

    N-am trait Oani scumpa mea , am trait dar sub o alta forma . Dispun de o imaginatie bogata si crede-ma ca imi doresc din suflet ca ultimele tale cuvinte sa se adevereasca . Te pup dulce dulce si multumesc pentru ca-mi vizitezi blogul !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s